Lucian Iorgulescu si Alexandra Ene

The coffee machine from hell Cum am ajuns eu in aceasta dimineata la serviciu, vesela si infloritoare, mi-am zis sa beau o cafeluta. Totul era minunat si universul zambea gales la mine, cand nemernicia de expresor imi spune: empty trays ca altfel nu bei cafea. Bine bre, zic, si scot tavitele si le golesc. Insa aparatul insista, asa ca am clatit cu apa tavile, le-am uscat cu un servetel si le-am asezat la locul lor, convinsa ca dupa atata rasfat, voi primi cafea. Canci. Empty trays. Semi-pseudo-calculatorista ce-mi sunt, ma gandesc sa-i dau un restart, asa ca opresc aparatul, il scot din priza, astept un minut si il repornesc. Empty trays. Ii ard un pumn. Empty trays. Ii mai ard unul, mai cu ciuda, si de data asta il conving si eroarea dispare. Buuuun, cana la locul ei, cafeaua in aparat, pe locuri, fiti gata, start. Please decalcify. Ei drace! Decalcify mai incolo, acu cafea! Ok, si se apuca aparatul sa fornaie si sa zornaie si sa scoata sunete care mai de care mai nereproductibile in scris, si stau, si stau, si aparatul vibreaza si brrrr-ie, ai fi zis ca vrea sa demareze acu si sa dispara in zarile albastre, dar cafea canci. Atunci mi-am luat cana si am plecat la filtrul clasic, a carui cafea nu e la fel de grozava dar macar este disponibila.